Se deschide într-o filă nouă

Sindromul ocular legat de computer

Overworked man holding glasses and rubbing nose suffering from chronic dry eye syndrome bridge.

Sindromul ocular legat de computer (SOC) apare ca urmare a focalizării prelungite asupra unui ecran digital pentru o perioadă lungă de timp, fără întrerupere.
Simptomatologia descrisă cuprinde: încețoșarea vederii, dificultăți de focalizare, oboseală, cefalee, sindrom de ochi uscat, diplopie, vertij, congestie conjunctivală, dureri cervicale.
Ochiul uman se comportă asemănător unui aparat de fotografiat, care în repaus acomodativ este “setat“ pentru a vedea clar la distanță (de la câțiva metri până la infinit). Pentru scurte perioade de timp ochiul se poate adapta pentru vederea de aproape (30-50 cm). Aceasta se realizează prin procesul complex al acomodației – contracția mușchiului ciliar și modificarea refracției cristalinului prin mărirea puterii acestuia cu 3-4 dioptrii.

La ochii emetropi SOC poate determina anumite alterări ale refracției dinamice.

Astfel, la persoanele tinere în mod special (sub 40-45 ani, înainte de instalarea prezbiopiei) pot să apară spasme acomodative. Acestea se datorează contracturii exagerate a mușchiului ciliar, din cauza menținerii acomodației pentru un timp prea îndelungat. Se poate instala o pseudomiopie – cu scăderea acuității vizuale la distanță. De obicei aceste persoane descriu apariția acestui fenomen spre sfârșitul zilei de muncă (“dimineața văd normal, dar după masa și seara nu mai văd bine la distanța, când conduc, la televizor etc.“). După un anumit timp situația se poate permanentiza, iar pseudomiopia poate necesita corecție optica (cu lentile sferice de “-“). Temporar această corecție asigură un confort relativ, dar utilizarea acestor lentile va accentua spasmul ciliar, dând naștere unui cerc vicios care va agrava simptomatologia.

La persoanele peste 30-40 ani SOC poate determina un alt fenomen – astenopia acomodativă. Focalizarea îndelungată de aproape duce la oboseala mușchiului ciliar, iar persoana nu va mai putea vedea clar la apropiere.
Aceste fenomene pot fi mai grave în cazul prezenței unor vicii de refracție – miopie, hipermetropie, astigmatism – în special dacă persoana nu poartă o corecție optică adecvată defectului de refracție. Instalarea prezbiopiei, după 40-45 ani, accentuează fenomenele de astenopie acomodativă.

Pleoapele sunt structuri complexe ce joacă un rol important în protecția globilor oculari. Funcția principală a acestora constă în distribuția uniformă a lacrimilor pe suprafața oculară în vederea menținerii unui grad optim de umectare a corneei și a conjunctivei. Procesul de clipit asigură îndepărtarea constantă a iritanților de pe suprafața oculară prin acțiunea succesivă a orbicularului paplebral și a mușchiului ridicător al pleoapei superioare. Reflexul de clipit este unul automat, dar poate fi și un act voluntar.

Stressed tired man in pain having strong terrible headache attack after computer

Rata clipitului este determinată central, dar poate fi influențată de anumiți factori externi. Durata normală a clipitului se situează între 100 și 150 milisecunde.
La copii clipitul se face mai rar – o dată sau de două ori pe minut – probabil datorită faptului că aceștia nu necesită o lubrefiere a suprafeței oculare similară cu adulții, având o fantă palpebrală mai îngustă.
Adulții clipesc la un interval de 2-10 secunde, cu o medie de 6 reflexe de clipit într-un minut, cu variații de la individ la individ.

Focalizarea prelungită asupra unui obiect duce la rărirea reflexului de clipit – până la 3 – 4 ori pe minut. Acest fenomen se întâlnește în momentul cititului și duce la apariția sindromului de ochi uscat. Persoana acuză simptomatologia specifică acestui sindrom, disconfortul ocular, “oboseala” oculară.
Utilizarea tot mai frecventă a ecranelor digitale – computer, tabletă, telefon celular – a dus în ultima vreme la accentuarea acestui fenomen și prezentarea a tot mai mulți pacienți cu semne și simptome de uscăciune oculară.

Se impune întotdeauna diagnosticul corect al patologiei oculare și stabilirea eventualei corelații cu activitatea individului – tipul de videoterminal folosit, timpul petrecut în fața ecranului, înălțimea la care e situat display-ul, condițiile de temperatură și umididate din încăpere, tipul de ventilație folosit (de exemplu aerul condiționat) etc.

Dacă se exclud alte cauze ale sindromului de ochi uscat, ce pot necesita un tratament etiologic, se vor recomanda măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă – reglementarea timpului petrecut în fața ecranului, asigurarea unui nivel optim de umidificare a aerului din încăpere. Utilizarea lacrimilor artificiale poate ameliora simptomele de ochi uscat datorate folosirii îndelungate a ecranelor digitale, asigurând un confort ocular prelungit, fără alterarea calității vieții acestor persoane.